Nouă obiective din orașul Măgurele sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice, între acestea numărându-se și ruinele fostei mănăstiri Grindure. Celelalte sunt clasificate ca monumente de arhitectură.
În incinta Institutului de Fizică Atomică se află conacul Oteteleșanu, monument din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ce cuprinde conacul propriu-zis (denumit astăzi blocul “M” din cadrul IFA), parcul Oteteleșanu și biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.
Alte două monumente de arhitectură se află în satul Vârteju — biserica „Sfânta Treime” – Gherman (datând din 1797) și biserica „Sfinții Ioachim și Ana” (datând din 1818).
Conacul Otetelesanu
În incinta Institutului de Fizică Atomică se află Conacul Oteteleșanu, monument din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar în proximitatea acestuia se află Parcul Oteteleşanu. Din punct de vedere arhitectural, Conacul Oteteleșanu face parte dintr-o serie de reședințe aristocratice pe cale de dispariție în România, înconjurate de parcuri în stil romantico-simbolic.
Parcul Oteteleşanu, amenajat în anul 1945, se remarcă prin gradul impresionant de împădurire şi, mai ales, prin monumentele istorice: altarul (“chioșcul lui Eminescu”), “lacul lui Eminescu” şi bustul acestuia sculptat de Mihai Onofrei în anul 1950. Semnificaţia istorică a parcului este definită chiar prin legătura cu poetul Mihai Eminescu și cu scriitorul Ioan Slavici.
O serie de relatări interesante despre aceste locuri afă[m din jurnalul intim al scriitorului Ioan Slavici. Într-o epistolă, prozatorul se referă la un eveniment istoric petrecut prin apropierea Măgurelelor: “Măgurelele au fost moșie de zestre a Stănchii Doamnei și se întindea din Dambovița până-n Argeș. Mihai-Vodă Viteazul avea aici loc de ședere, unde a ținut în ajunul bătăliei de la Călugăreni consiliul de război, iar bătrânii arată și azi unde se afla cula lui, din care n-a mai ramas decât o pivniță”.
Tot din însemnările lui Slavici am aflat cum au ajuns moșia Măgurele în stăpânirea familiei Oteteleșanu. Domnița Ilinca, fiica lui Nicolae Pătrașcu Voievod, s-a măritat cu fiul lui Stroe Leurdeanu. Soțul ei a fost ucis în 1658 de Mihnea al III-lea și dupa decesul Ilincăi, în 1668, Leon Voda i-a luat moșiile și le-a dat Elenei Cantacuzino. Cu timpul Cantacuzinii au împărțit moșia, o parte din aceasta devenind a boierului Ioan Oteteleșanu.
Prin testamentul sau din 19.03.1876, Ioan Oteteleșanu lasă “toată averea sa, pentru ca să servească la facerea unui institut de fete românce cărora li se va da o creștere și educație de bune nume de familie, fără pretenție sau lux“ (din “Cartea de danie a Domnului Ioan Kalinderu către Academia Română” – 19.04.1893). După încetarea din viață a soției sale, Elena Oteteleșanu, la 4 decembrie 1888, a fost pus în posesiune domnul Ioan Kalinderu, administratorul averii Oteteleșanu și membru al Academiei Române. Acesta, încă înainte de a dona Academiei Române (1893) toată averea familiei Oteteleșanu, inclusiv moșia Măgurele cu castelul, parcul, dependințele etc., terminase restaurarea castelului, programul de studii și planul de organizare al institutului.
Acesta a fost inaugurat în anul școlar 1894 – 1895 cu prima serie de 15 eleve, a clasei I, directorul de studii al institutului fiind scriitorul Ioan Slavici. În anul 1895, a fost primită a doua serie de 15 eleve. Deoarece în planul organizare erau prevăzute 5 clase, iar ân castel erau încăperi numai pentru 3, s-au ridicat alături alte doua construcții (1898).
Elevele primeau aici pe lângă cultura normală și cuvenită. pregătire teoretică spre a putea înțelege îndrumările ce li se dau pentru chivernisirea casnică și pentru creșterea copiilor. Ele studiau botanica, zoologia, chimia, filozofia, igiena, psihologia și estetica. Pentru deprinderile practice, elevele lucrau pe rand, săptămânal, la bucătărie, sufragerie, atelier (confecții, țesut), dormitor, gospodărie (îngrijirea păsărilor, porcilor, vacilor, albinelor, peștilor, grădinii de legume, pomilor și viei).
Edificat în a doua jumatate a sec. XIX, conacul, azi ”Blocul M”, face parte din ansamblul fostului conac Oteteleșanu, împreună cu biserica ”Sfinții Împărați Constantin si Elena” aflată în apropiere, pe strada Milcov la nr. 2. Conacul se află în incinta IFA Măgurele, formând un ansamblu unitar cu parcul și celelalte construcții din incinta, care nu sunt monumente istorice. Conacul Oteteleșanu se află acum în administrarea Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, fiind o clădire cu încăperi spațioase, pe trei nivele, situată în parc. Palatul – conac a fost modificat în perioada 1945-1950 pentru Institutul de Fizica Atomică, fiind înlăturate unele din elementele de arhitectură, care ii dadeau caracterul epocii.
Afectat de cutremurele din 1977,1986 si 1990 ”Blocul M” se afla în prezent într-un proces de reabiliare, restaurare și conservare.
In parcul Institutului de Fizica se afla si bustul lui Mihai Eminescu, opera a sculptorului Mihai Onofrei, posesor al premiului de stat in 1952. Bustul a fost executat, folosindu-se fotografia lui Eminescu din februarie 1878 facuta de pictorul si fotograful ceh Franz Duschek. Acesta mai 
facuse fotografii in parcul Oteteleseanu in perioada 1863 – 1868, fotografii ce ilustreaza aspectul initial al conacului, parcului si bisericii.
Statuia se găsește în parc, unde se presupune că popseau Mihai Eminescu cu Ioan Slavici în plimbarile lor, la sfarsit de saptamana, “întru-cât la vremea aceea cea mai apropiata din gradinile de la Filaret si totodata si mai vestita dintre aceste gradini boieresti era cea de la Magurele a lui Otetelisanu, care era deschisa pentru bucuresteni” (Jurnalul intim al lui Ioan Slavici,1909).
Tot din însemnările lui Ioan Slavici descoperim vizitele lui Eminescu în parc: “mă duceam acolo de cele mai multe ori cu Eminescu, mai ales după amiaza și stăteam până spre miezul nopții, căci plină era grădina, mai ales serile, când luna-și revărsa lumina peste lac și peste luminișuri, încât parcă te aflai pe celălalt tăram, între smei, zâne și feți frumoși. Aici sta castelul singuratic oglindindu-se în lacuri, aici e terasa cu liane, aici erau somnoroasele păsărele care la cuiburi se adună, aici luna iese ‘ntreagă si se’nalță așa bălaie, dar tot aici era si teatrul de păpuși și zvonul de vorbe omenești”. Slavici indică prin citatele sale, sursa de inspirație a marelui nostru poet, Mihai Eminescu.
Biserica Sfintii “Imparati Constantin si Elena”
Din ansamblul fostului conac mai regăsim și biserica Sfinții “Împărați Constantin și Elena” din strada Milcov, nr.2. Ctitoria făcătorilor de bine și în veci pomeniți, Ioan și Elena Oteteleșanu, s-a zidit in anii 1851-1853, pictura în ulei cu tablouri in stilul renașterii datează din anul 1853 fiind a marelui pictor Gh. Tatarascu. Aceasta a fost înzestrată de ctitori cu toate obiectele și odoarele necesare cultului divin.
Biserica, cu planul trilobat având absidele laterale poligonale și cea a altarului semicirculară, se remarcă prin îmbinarea armonioasă a volumelor.
Situri Arheologice
Situl arheologic de la Alunișu (Pe malul stâng al pârâului Sabar, în marginea estică a satului)
- Așezare – datare din sec. XVI – XVIII;
- Așezare – datare din sec. IX – XI
- Așezare – datare din sec. II – IV p. Chr.
- Așezare – datare din epoca geto-dacică
Situl arheologic de la Măgurele (În punct „Movila Filipescu” sau „Broscărie”, pe malul nordic al Ciorogârlei, la sud-vest de depozitul de colectare a ambalajelor)
- Așezare – datare din sec. XVII – XVIII
- Așezare – datare din sec. X – XI
- Așezare – datare din sec. V – VII
- Așezare – datare din sec. III – IV p. Chr.
- Așezare – datare din Epoca bronzului
- Așezare – datare din Neolitic, Cultura cultura Gumelnița