După ample lucrări de consolidare și refacere completă care au durat mai bine de un an, clădirile ce au găzduit cândva școala și grădinița din Aluniș și-au recăpătat, în sfârșit, strălucirea de odinioară. Urmând ca în cel mai scurt timp, aici să funcționeze Direcția Culturală a Orașului Măgurele și, de ce nu, un muzeu al orașului, care să-și bucure vizitatorii cu exponate ce vor reda adevărata istorie a zonei și a oamenilor săi.
Construite la 1912, clădirea fostei școli și cea a fostei grădinițe din Aluniș se aflau într-o stare avansată de degradare, fiind abandonate de mult prea multă vreme. Nu au valoare arhitecturală, au spus specialiștii. Sunt încărcate, însă, de istorie, iar valoarea lor pentru comunitate, pentru cei care s-au născut aici, cunosc, iubesc și apreciază istoria locului este inestimabilă. De aceea, Primăria Orașului Măgurele a decis să investească peste jumătate de milion de lei (peste 550.000 de lei, incluzând TVA) în refacerea acestor imobile și în tranformarea lor într-un spațiu socio-cultural modern.
Clădirile s-ar fi prăbușit la primul cutremur mai puternic
Concluzia evaluării făcute de specialiștii care au pregătit proiectul de consolidare și refacere a vechii școli și a vechii grădinițe din Aluniș a fost dramatică: clădirile erau într-o stare atât de jalnică încât riscau să se prăbușească la primul cutremur mai puternic. Asta și pentru că, din punct de vedere al structurii de rezistență, au fost construite în baza cunoștințelor și a procedeelor tehnologice specifice perioadei de început de secol XX, iar la ele nu s-au mai făcut ulterior niciun fel de îmbunătățiri.
“Sistemul constructiv este strict <<gravitațional>>, fără niciun fel de măsuri de protecție antiseismică. În alcătuirea și conformarea structurii de rezistență nu s-au avut în vedere principiile de proiectare antiseismică, deoarece în perioada dinainte de 1920 nu se dispunea decât de cunoștințe rudimentare în acest domeniu”, a explicat unul dintre experții consultați de autoritățile locale.
Concret, în 2018, înainte de debutul lucrărilor de modernizare, vechea școală, construită în regim parter cu pod, mai era compusă doar din două săli principale de clasă. Cândva, mai fuseseră funcționale două încăperi mai mici, utilizate probabil ca anexe, dar acestea nu au mai putut fi identificate, pentru că nu mai existau uși sau dotări. Podul nu mai era funcțional, planșeul de peste etaj a fost realizat din lemn (fiind, așadar extrem de nesigur), acoperișul era complet deteriorat, iar din vechea tâmplărie din lemn rămăseseră doar câteva rămășițe, pe fațada clădirii existând doar golurile de ferestre.
Imobilul ce a adăpostit grădinița era în aceeași stare. Specialiștilor le-a fost greu să mai distingă și ce funcțiuni au avut încăperile, iar subsolul era inaccesibil. Ca și în cazul școlii, podul nu era utilizabil, ferestrele nu mai existau, iar acoperișul și fațada principală erau complet distruse.
Mai mult, din cauza stadiului avansat de degradare, imobilele nu mai aveau niciun fel de instalații.
Verdictul experților: reconstrucție
Potrivit specialiștilor, pentru a putea deveni funcționale, cele două imobile trebuiau complet refăcute, reconstruite. De aceea, în primul rând au fost executate complexe lucrări de consolidare, apoi au fost refăcute integral acoperișurile, fațadele și finisajele, au fost realizate instalații de apă și încălzire și au fost amenajate o serie de spații vitale pentru buna desfășurare a oricăror activități, cum ar fi grupurile sanitare. Singura păstrată a fost arhitectura vechilor clădiri.
Astfel, după ce fundațiile au fost consolidate prin subzidire, s-a trecut la realizarea acoperișului. În cazul fiecărui imobil, șarpanta a fost realizată din lemn tratat ignifug și antiseptic. S-a folosit țiglă metalică, s-au montat jgheaburi și burlane și opritori pentru zăpadă.
În cazul ambelor construcții, planșeul din lemn de peste parter a fost înlocuit cu elemente noi, tot din lemn, dar tratate ignifug și antiseptic.
Au urmat tencuielile exterioare. Cele vechi, care erau realizate din ciment, au fost înlăturate de pe soclu. Au fost refăcute brâiele și profilele de cornișă, iar pentru protecția acestora, în jurul clădirilor au fost construite trotuare.
Imobilelor le-au fost montate ferestre termopan și, evident, au fost izolate termic.
În ceea ce privește interiorul, au fost realizate planșee noi, din beton armat. Pardoselile au fost executate din gresie, parchet din lemn masiv sau mochetă, în funcție de necesități. Pereții au fost și ei consolidați și apoi au fost realizate noile tencuieli interioare.
Pentru ca forma și arhitectura inițială să fie păstrată și la interior, ușile interioare au fost realizate din lemn. Compartimentarea unor noi încăperi, precum grupurile sanitare, a fost realizată din gips carton.
Cu multă muncă și subsolul grădiniței a devenit funcțional. Pentru această zonă au fost realizate noi săpături, drenaje la baza fundațiilor, hidroizolație și chiar tratarea chimică a zidăriei împotriva ciupercii de casă.
Instalații de încălzire și alimentare cu apă moderne
În plus, clădirile au fost dotate cu instalații de încălzire moderne, iar sursa principală de încălzire este o centrală proprie a școlii, amplasată într-o încăpere special amenajată, în apropierea grupului sanitar.
De asemenea, au fost realizate instalații noi de alimentare cu apă a imobilelor și de canalizare.
Și, cum pentru funcționare orice clădire de utilitate publică are nevoie de aviz din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență, și noul centru socio-cultural care va funcționa pe amplasamentul vechii școli din Aluniș beneficiază de instalație de hidranți. Aceștia sunt exteriori, stradali și sunt alimentați din rețeaua orășenească, având în vedere că noul imobil are o suprafață construită de 284 de metri pătrați, iar numărul de utilizatori al acestuia va fi mai mic de 100 de persoane. Mai mult, clădirile au fost dotate și cu instalație de detecție, semnalizare și avertizare în caz de incendiu.
Evident, a fost realizată și o nouă instalație electrică, care include și o instalație de paratrăsnet, priză de pământ comună pentru paratrăsnet și protecție în instalația electrică de utilizare. De asemenea, au fost reproiectate și tablourile electrice de distribuție.
Iată cum, în curând, locuitorii din Măgurele se vor putea bucura din nou nu doar de arhitectura unică a vechilor clădiri ale școlii și grădiniței din Aluniș, dar și de centrul cultural modern pe care acestea îl vor găzdui.